Monografia comunei

Regiunea are un relief în general uniform, singurele accidente de teren sunt cele provocate de apele curgătoare, crovurile și depresiunile lacustre. Județul Galați este așezat la confluența Dunării cu cele două mari râuri ale Moldovei, Siretul și Prutul, în sectorul fluvio-maritim al tarii. În partea de nord se mărginește cu județul Vaslui, la est Prutul formează granița naturală cu Republica Moldova, spre sud Dunărea stabilește limita cu județul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin județul Brăila, iar la vest și nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiași râu, se învecinează cu județul Vrancea.

Teritoriul județului aparține în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică și centrală însumând mai bine de 90% din suprafață, se încadrează în ținutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de dealuri). În ambele ținuturi climatice, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclima specific de luncă, mai umed și mai răcoros vara și mai umedși mai puțin rece iarna.

Apele curgătoare din județul Galați se încadrează în tipul de regim continental accentuat, specific dealurilor și podișului Moldovei, cu scurgere predominantă în sezonul de primăvară și vară, cu viituri primăvara și toamna. Sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele medii multianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puțin costisitoare și sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafață pentru cerințele industriale, care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigații, piscicultură și alte folosințe. Principalele cursuri de apă care străbat județul Galați sunt: Dunărea (22 km), Siretul (150 km) - cu afluenții săi Bârladul și Bârlădețul, Prut (124 km) - cu afluenții Horincea și Elanul. Aceste râuri străbat teritoriul județului în cursul lor inferior și au debit foarte mare. Media anuală a debitului de apă variază de la 6460 m3/s pentru Dunăre, la 72 m3/s pentru râul Prut și la circa 7 m3/s pentru râul Bârlad. Fluviul Dunărea (de la km 155 - confluența cu râul Siret și până la km 134 – confluența cu râul Prut). Fluviul Dunărea reprezintă sursa principală pentru alimentarea cu apă a municipiului Galați, atât pentru populație cât și pentru industrie și alte utilități. Râul Prut - Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară de pe teritoriul județului Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podișului Moldovei, subunitatea Platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unități geomorfologice: platouri, văi și Lunca Prutului. Râul Siret este cel mai mare curs de apă din România (cu 28.116 km²), el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României. Se desfășoară pe teritoriul județelor Suceava (8.554 km²), Botoșani (457 km²), Neamț (5.836 km²), Bacău (6.603 km²) și Iași (850 km²). Râul Chineja cu afluenții săi Covurlui, Slivna și Bujoru drenează partea de est a județului și se varsă în lacul Brateș, acesta fiind și cel mai important lac al județului. Lacul Brateș este unul din cele mai mari lacuri din România, situat în sudul Moldovei, în zona de confluență a Prutului cu Dunărea. Avea o suprafață inițială de 7.420 ha., dar după o serie de lucrări agrotehnice efectuate în 1948, suprafața sa a fost redusă la 24 km². Lacul are o adâncime medie de 3m. Este o importantă bază de pescuit și un important punct de atracție turistică din județul Galați. Apa subterană este înmagazinată în orizonturi de pietrișuri și nisipuri, prin infiltrarea apelor din precipitații, topirea zăpezii cât și din apele din rețeaua hidrografică, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 - 30 m către terasele Siretului, unde Sursele de apă subterane ale județului Galați:

• straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmești, Salcia - Liești, Cernicari);
• straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roșca, Nicorești);
• straturi de    mare adâncime (peste      100    m:   Rotunda    și    intravilanul municipiului Tecuci).adâncimea acestora descrește treptat.

Rețeaua hidrografică din județul Galați este bogată, constituită atât din apele de suprafață, cât și din apele de subteran. Se pot construi sisteme de irigații din zonele cu alimentare (Siret, Prut, Dunăre) care vor avea un impact pozitiv asupra agriculturii. Aceste resurse hidrografice se pot valorifica în industrie, în piscicultură și pentru alimentarea cu apă a localităților. Există un risc de apariție a inundațiilor și viiturilor, având în vedere evenimentele de acest tip ce s-au manifestat în trecut la nivelul județului Galați. În acest sens o atenție deosebită trebuie acordată proiectelor de îndiguiri, taluzări, consolidări ale malurilor, regularizări ale cursurilor principalelor râuri, sau a celor secundare însă cu risc major de inundații.

Fauna terestră specifică acestor habitate este reprezentată prin specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare. Fauna ecosistemelor forestiere este deosebit de bogată este fauna de frunzar, în care se regăsesc numeroase specii de nevertebrate ca: gasteropode, păianjeni, insectele și miriapode. Fauna - stepei și silvostepei este caracterizată prin frecvența mare a rozătoarelor, popândăul, cățelul pământului, șobolanul, hârciogul, iepurele de câmp. Mamiferele mari sunt foarte puțin numeroase, existând doar câteva exemplare de vulpi, mistreți și căpriori. Păsările specifice acestei zone sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia. Dintre reptile sunt răspândite șopârlele de câmp și șerpii de casă. Vertebratele caracteristice pajiștilor sunt relativ puține, fiind reprezentate de șopârla de câmp (Lacerta agilis), iepurele (Lepus europaeus), cârtița (Talpa europeana). Pajiștile reprezintă terenul de vânătoare pentru păsările răpitoare de zi, cele mai frecvente fiind uliul șorecar (Buteo buteo) și vânturelul roșu (Falco tinnunculus).

Pe substratul litologic alcătuit din loess care ocupă suprafața comunei Scânteiești, exista o vegetație ierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură. Vegetația de stepă este reprezentată prin graminee și dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufișuri rezistente la uscăciune formate din: păiuș (Festuca vallesiaca), negară (Stipa capillata), pir crestat (Agropyrum oristatum), lucernă mică (Medicago minima) etc. Pe nisipurile fixate apar: săricică (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc.

Pe înălțimile mici ce separă văile între ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea verticală și liniară a înlăturat cuvertura de depozite loessoide și unde apar roca de bază sau depozitele aluviale și deluviale, din cauza dezagregării, roca de bază se desface în fragmente mici, iar prin spălare, particulele fine au fost înlăturate. Pe materialul dezagregat, rămas pe loc, acolo unde spălarea a fost redusă, s-a instalat o vegetație de stepă ierboasă, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafață, în care s-a acumulat o cantitate redusă de humus. In aceste părți, unde predomină materialul fin la suprafață, sunt condiții favorabile pentru pomii fructiferi și cultura viței de vie.

Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiții pentru plantații de protecție și pășunat. Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei și carpen, precum și păduri de stejar brumăriu, arțar tătăresc sau plantații de salcâm.

Ca și vegetația naturală, și fauna a fost puternic afectată de intervențiile umane, care  au dus la restrângerea arealelor, modificarea componenței speciilor și a posibilităților de habitat, reducerea numerică a unor specii. Datorită rolului important al faunei în alimentația populației și în menținerea echilibrului biologic al biocenozelor și ecosistemelor, rezultă necesitatea protejării și ocrotirii faunei prin instituirea de rezervații naturale sau protecții speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate.

Din punct de vedere geologic , teritoriul administrativ  al comunei Ciolănești apartine limitei sudice a avanfosei carpatice ce se sprijina pe platforma Moesica. Depozitele se alcatuiesc pe structura geologica a tritriului apartinand neogenului superior si cuaternarului. Neogenul superior nu apare la suprafata si este reprezentat de argile , nisipuri si pietrisuri levantine , peste care se dispun formatiuni pleistocen inferior si mediu reprezentate prin pietrisuri , nisipuri si argie iar la suprafata depozite loessoide.

Din analiza datelor disponibile la nivelul INSSE Galați, de la recensământul populației din 2014 până la cel din 2020, pentru populația din comunei Scânteiești se înregistrează o scădere a populației absolută de 183 persoane (scădere de la 2607 persoane în anul 2014 la 2424 de persoane în anul 2020) și relativă de aproape 7,5%. În ceea ce privește situația demografică, structura pe grupe de vârstă indică faptul că ponderea populației în vârstă de muncă 20-64 reprezenta în anul 2020 50,5% din total populației comunei, în timp ce ponderea persoanelor cu vârstă de peste 65 de ani era 18,5%. Per ansamblu fenomenul de îmbătrânire are un trend ascendent deși, populația din Romania este mai puțin îmbătrânită raportând-ne la media UE 27. Populația feminină este mai îmbătrânită decâtcea masculină, îndeosebi în mediul rural.

• Agricultura

Condițiile existente sunt benefice pentru agricultură. Accesul pe piața de desfacere a produselor agricole este facil. Agricultura este dezvoltată dar necesită modernizare și retehnologizare. Principala problemă este faptul că o parte din fermieri practică agricultura de subzistență, ei nu au cunoștințele necesare pentru implementarea tehnologiilor și metodelor moderne în agricultură, nu permite creșterea rentabilității agriculturii. Infrastructura agricolă necesită și ceea ce modernizare. Aceste probleme ar putea fi soluționate prin ridicarea nivelului de calificare al agricultorilor informarea și formarea lor profesională.

• Mediul investițional

Zona poate fi atractivă pentru investitori dar pentru mulți investitori este necunoscută. Există potențial pentru investiții. Este necesară promovarea zonei pe piața de investiții națională și internațională.

• Industrie, servicii și comerț

Structura economică este dezechilibrată în favoarea agriculturii. Întreprinderile industriale sunt concentrate în zona urbană, unde au acces la infrastructura necesară dezvoltării. Majoritatea activităților neagricole existente în zonă au ca domeniu de activitate prestarea de servicii în agricultură. Forța de muncă este ieftină dar necalificată. Comerțul existent acoperă cererea de pe piața locală. Există potențial pentru dezvoltarea industriei, în special prelucrarea produselor agricole prin atragerea de investiții in domeniul industriei.

• Turism

Nu reprezintă o zonă cu atractivitate turistică deosebită. Resursele turistice naturale sunt limitate dar pot fi valorificate prin concepte turistice inovative la nivel local și regional. Potențialul turistic existent nu poate fi valorificat datorită lipsei de infrastructură. Este necesară modernizarea infrastructurii și elaborarea unui concept de dezvoltare a turismului.

• Resurse epuizabile

Comuna Scânteiești nu dispune de resurse minerale utile care ar putea fi utilizate în industrie sau construcții. Pe teritoriul comunei nu există cariere de piatră, nisip sau alte materiale care pot fi folosite în construcții și exploatate pe scară largă. De asemenea, pe teritoriul comunei nu au fost identificate zăcăminte de substanțe minerale utile.

Datorită poziției fizică – geografice și condițiilor climaterice silvicultura este dezvoltată. În comuna Scânteiești pădurile ocupă o suprafață de 412,00 ha reprezentând 8,2% din totalul teritoriului administrativ.

• Resursele inepuizabile

Resursele inepuizabile sunt acele resurse pentru care la nivel global nu se poate prevedea epuizarea lor. Aceste resurse cuprind aerul, apa, diferite radiații, biomasa. Exploatare acestor resurse permite obținerea energiei ecologice pure și conservarea resurselor epuizabile și neregenerabile. Utilizarea resurselor regenerabile pentru obținerea energiei poate constitui un avantaj pentru comuna Scânteiești, care dispune de potențial în domeniul obținerii energiei din biomasă.

Activitățile agricole predomină în viața economică a comunei, în special cultivarea cerealelor dar și zootehnia. Ca urmare a acestor activități agricole sunt produse resturi vegetale și deșeuri zootehnice – ceea ce constituie o cantitate semnificativă de biomasă care nu este valorificată.